Silviu Rogobete

Presedintele centrului de educatie crestina si cultura contemporana AREOPAGUS. Lector la Universitatea de Vest, Timisoara, Facultatea de Stiinte Politice, Filosofie Comunicare
A absolvit Institutul Politehnic din Timisoara si Stiintele umaniste la Brunel University, Londra ; s-a specializat in drepturile omului la Oxford University

A publicat :
* O ANTOLOGIE A IUBIRII, 2001
* Morality and Tradition in Post-Comunist Ortodox Lands, 2003
Religie si schimbare sociala, la New Europe College
* Existentialsim mistic sau participare comunitara? Doua alternative în cadrul traditiei ortodoxe: Vladimir Lossky si Dumitru Staniloae”, în Dumitru Staniloae sau Paradoxul Teologiei, vol. coord de Teodor Baconsky si Bogdan Tataru-Cazaban, 2003
* European Integration and the Question of Values, in Proceedings for the International Conference: Belief & Integration: The Spiritual and Ethical Issues of EU Integration, Ashford, UK 2002
* Erezie si Logos. Contributii româno-britanice la o teologie a postmodernitatii, vol. colectiv, 1996

TVR Cultural
joi, 4 martie, ora 20.00
vineri, 5 martie, ora 13.30

Invitat - Silviu Rogobete

Aghezmuiri prin tot felul de locuri, inertie, complicitati politice, lipsa de masura … asta a vazut baptistul Rogobete mai mult de un deceniu, in manifestarile multor clerici ortodoxi. «Ce ne facem cu ortodoxia asta ?» s-a intrebat. Ca s-o zgaltaie mai bine, a atacat-o la varf. Nu la varful ierarhic, ci la varful spiritual: Dumitru Staniloaie, cel mai mare ortodox al veacului trecut.

Proiectata sa devina o polemica plina de scantei, intalnirea cu opera parintelui Dumitru s-a incheiat cu ONTOLOGIA IUBIRII, volumul dedicat marelui teolog. «Citeam si plangeam ! Cu cine sa ma lupt ?» ne marturiseste Silviu Rogobete. Omul pe care voia sa-l demonteze il invata ceea ce cauta de mult. Il insenina si il implinea. Studiul operei lui Dumitru Staniloaie i-a limpezit relatiile cu lumea ortodoxa si i-a nuantat indirect, identitatea baptista. A masurat etosul protestant cu cel ortodox, incarnat de acest mare teolog, si a gasit apropieri nebanuite. «Vorbeam despre aceleasi lucruri, aveam aceleasi tinte si aceleasi nelinisti» Cum omul contemporan devine (in mod constient sau nu) tot mai protestant, dialogul interconfesional ne e foarte util. Modernitatea ne-a facut atat de rationali, subtiind dezolant spiritul nostru religios. Ea ne pune sa construim cu inversunare Turnul Babel.

Cei mai intelepti teologi crestini fac din eforturile de identificare a radacinilor crestine calea apropierii de celelalte confesiuni, prin scuturarea din cenusa ritualista. Timisoara, cu distributia ei religioasa atat de variata, se dovedeste un loc fast al dialogului interconfesional.