|
Consilierea spirituală între teorie și practică
Miercuri seara la Areopagus a avut loc un forum interesant despre
consilierea spirituală.
În primul rând s-a subliniat faptul că consilierea spirituală este o
activitate necesară și importantă pentru viața bisericii, la intersecția celor
trei realități ale vieții bisericii: Kerygma (proclamare),
Didache (învățare întru –teleios – a fi matur în Hristos -
Coloseni 1: 28-29) și Paraklesis (consolare - 2 Corinteni 1:
1-7).
În al doilea rând, s-a subliniat faptul că sunt trei dimensiuni importante
care circumscriu activitatea consilierii spirituale și anume: asistarea în
vederea direcției spirituală (circumscrisă de două
calități importante cultivate în viața conslilerului: discernământul –
diakrisis - 1 Corinteni 12: 10,și maturitatea
spirituală - Evrei 5: 14). A doua dimensiune a consilierii spirituale este
cea de sfătuire (1Timotei 5: 1-2), iar ceea de a treia
este cea de mediere a vindecării (Luca 10: 25-37).
Credința ca și ingredient a activității de consiliere spirituală „nu este
în primul rând așteptarea pasivă a intervenței lui Dumnezeu. Ea este frământarea
activă pentru vindecare și întregire în mijlocul complexităților, ambiguităților
și conflictelor socio-politice ale unei societăți industrializate care îi
îmbolnăvește pe mulți și îi deprivă de speranța reală pentru viitor”
(Stephen Pattison). S-a subliniat deasemenea faptul că
slujba de consilere spirituală se fundamentează pe un
dar care trebuie dezvoltat prin exercitare (Romani 12:
7-8)
Un alt aspect important al activității de consiliere subliniat în
discuțiile acestui forum este acela al nevoii de poziționare a consilierului
într- o poziție integrativă cu privire la dialogul dintre
disciplinele de interes, cum ar fi teologia, psihologia, filosofia, sociologia.
Această poziție echilibrată constituie un corectiv necesar la pozițiile
asimilative și rejective cu privire la acest dialog interdisciplinar. Această
necesitate a fost subliniată având în vedere că una din maladiile societății
contemporane este fragmentarea. Sau în cuvintele lui Stanley Jones:
“Noi am disecat viața și am
lăsat-o bucăți. Am desfăcut floarea vieții,
petală cu petală și în acest proces i-am
distrus frumusețea. Trupul l-am dat medicului, mintea-psihiatrului, iar
sufletul-clerului, tratând aceste trei părți ca
entități separate. Dar ele nu sunt separate. Viața este un tot
unitar. Nu se poate să influențezi o parte și
să nu le influențezi de fapt, pe toate trei.”
(Stanley Jones. Viața din abundență
Discuțiile antrenante au făcut ca timpul de două ore al forumului să treacă
neobservat, astfel că forumul s-a încheiat cu un avertisment și o meditație la
ceea ce s-ar putea numi rugăciunea consilierului spiritual.
Avertismentul:
“Nu da povață celui ce nu ți-o cere că nu te ascultă.
Însetează-l întăi.
Pune-l în situația de a ți-o cere. Și pe urmă spune –dacă ai de
spus ceva.”
Constantin Noica (Jurnal
Filozofic)
Rugăciunea:
Dăruiește-mi Doamne o inimă înțelegătoare
ca să pot vedea în inimile altor oameni,
și să cunosc lucrurile în care sunt tari
și cele în care sunt slabi,
speranțele și disperările lor,
eforturile și eșecurile lor,
nevoia lor de a fi iubiți și nevoia lor de a
iubi.
Prin atingerea mea dăruiește-le mângâiere și speranță,
precum și asigurarea că viața nouă
poate începe la orice vârstă și în orice zi,
prin răscumpărarea trecutului,
sfințirea prezentului
și iluminarea viitorului,
cu asigurarea iubirii Tale nepieritoare,
oferită nouă prin Iisus Hristos,
Fiul Tău, Domnul nostru.
Amin
|
Home 
