De această dată tema forumului a fost ocazionată de împlinirea pe 12 februarie 2009, 200 de ani de la naşterea lui Charles Darwin (1809-1882). Aşadar ne-am propus să discutăm despre motivele longevităţii teoriei darwiniste, despre originea vieţii. Invitatul nostru a fost prof. Romulus Câmpan, reprezentatul pentru Europa al Creation Research Australia. În prezentarea sa prof. Câmpan a reliefat dezechilibrul care există în sistemul educaţional unde încă se promovează fără discernământ şi dezechilibrat teoria evoluţiei în totală contradicţie cu dreptul la informare echilibrată a celor care studiază. Citându-l pe filosoful rus Lev Şestov, prof. Câmpan a reiterat idea filosofului cu privire la cel mai de preţ drept al omului, „dreptul la Dumnezeu.” Prof. Câmpan a continuat prin a- l cita pe profesor universitar dr. Constantin Cucoş care într-una din cărţile sale spunea că “omul care rupe orice relaţie cu transcendentul este un om fără Dumnezeu, descentrat axiologic, fără repere, fără orientare valorică” (Constantin Cucoş, Pedagogie, Polirom, 1999, p. 165). Urmând dezvoltarea acestei descentrări axiologice (trăită personal, aşa cum mărturiseşte, prof. Câmpan până la “întâlnirea sa cu Dumnezeu,” se poate observa ceea ce poate fi numit “proces involutiv” pe coordonatele ateizării, lavajului mental, eutanasiei spirituale şi sclavie morală şi intelectuală. Acest proces este evident în disjuncţia şi distanţarea disciplinelor în procesul educativ aşa cum observă prof. Cucoş în Educaţie Religioasă (Polirom, 1999, p. 199). Prof. Câmpan susţine că motivele pentru această stare de fapt pot fi exemplificate prin teoria darwinistă. Această teorie, o simplă paradigmă explicativă, a primit titlul de teorie ştiinţifică. Deschizând discuţiile prin întrebări şi răspunsuri, moderatorul Daniel Oprean, a punctat faptul că ştiinţa operează cu experimente controlabile şi repetabile, pe când teoria darwinistă suferă tocmai din această pricină. Daniel Oprean a punctat de asemenea faptul că sunt două mari provocări ale teoriei darwiniste, anume, structura moleculară a vieţii (total necunoscută în secolul 19), şi structura spirituală a vieţii (negată total de naturalism). S-a subliniat de asemenea în discuţiile ocazionate de întrebările participanţilor la forum, că motivele longevităţii sunt determinate de utilitatea acestei teorii atât pentru construcţii filosofice care au condus la idea “supraomului,” cu aplicabilitate în naţional - socialismul lui Hitler, dar şi în Marxism, cu distilările sale în comunismul care propovăduia “materialismul dialectic şi ştiinţific.” În încheierea forumul s-a subliniat marea diferenţă dintre trăirea “pe pielea noastră,” în România a acestui materialism alienant, cu teoria darwinistă ca fundament şi discuţiile de “salon” ale unor pseudo-specialişti care nu fac diferenţa dintre a învăţa ce să gândeşti şi a învăţa cum să gândeşti. Forumul s-a încheiat cu idea că oricât ar încerca fiinţa umană să –l elimine pe Dumnezeu din existenţa sa, Dumnezeu continuă să zâmbească în şi prin creaţia Sa. 

A smile from Heaven...