Home Departamente Educaţie Seria de studii Areopagus

Seria de studii creştine Areopagus

2024

Aceste articole au fost publicate în cooperare cu organizația
Sallux | ECPM Foundation.

Stephen Backhouse, EvePoole, De la extracție la creație: către o economie a părților interesate

Rezumat: Scopul acestui raport este de a ne ajuta să ne imaginăm o viață economică comună mai bună, una care să recompenseze toate părțile interesate în afaceri, în loc să privilegieze câțiva acționari.  O astfel de evoluție poate avea și are beneficii pentru oameni, planetă și profit, dar acest lucru se va întâmpla doar atunci când vom trece de la o poveste alimentată de extracție la una modelată de creație. Autorii acestui raport lucrează în domeniul politic, economic și al managementului, dar au, de asemenea, pregătire în teologie. Ca atare, ei sunt pătrunși de poveștile profunde care au modelat viața noastră economică, politică și socială. Este necesară o analiză completă a ideilor religioase și teologice care stau la baza instituțiilor noastre (în bine și în rău) dacă vrem să ne imaginăm cu adevărat un mod mai bun de a ne conduce afacerile și de a ne forma politicile economice.

(articolul integral aici)

2023

Aceste articole au fost publicate în cooperare cu organizația
Sallux | ECPM Foundation.

Calumn Samuelson, O perspectivă relațională asupra schimbărilor climatice

Rezumat: Provocarea reprezentată de schimbările climatice este una dintre problemele definitorii cu care se confruntă lumea la începutul anilor 2020. Ea a mobilizat o nouă generație de activiști sociali, unii dintre ei mergând până la extrem pentru a confrunta publicul și, în special, liderii politici cu amenințarea pe care o percep pentru viitorul lor și al planetei în ansamblu, în ceea ce privește schimbările climatice.

Argumentele privind cauzele schimbărilor climatice se bazează de obicei pe ipoteza că este inevitabil rău pentru mediu și climă să existe un număr mai mare de oameni care trăiesc pe planetă. Cu toate acestea, o reflecție biblică atentă asupra acestor aspecte oferă o viziune mai nuanțată și mai plină de speranță, iar acest raport încearcă să stimuleze noi discuții despre cum să răspundem cel mai bine la schimbările climatice acum și în viitor.

(articolul integral aici)

2022

Aceste articole au fost publicate în cooperare cu organizația
Sallux | ECPM Foundation.

Jonathan Ebsworth, Samuel Johns, Michael Dodson, CAPITALISMUL DE SUPRAVEGHERE: costul ascuns al revoluției digitale

Rezumat: Ne aflăm în mijlocul unei revoluții industriale bazate pe tehnologia digitală. La fel ca în cazul revoluțiilor precedente, și aceasta este însoțită atât de beneficii, cât și de pericole. În această lucrare vom analiza un model de afaceri numit „capitalism de supraveghere” care finanțează serviciile gratuite din cadrul acestei revoluții digitale. Vom descrie modelul în sine, vom demonstra dependența sa de înșelăciune, adicție și exploatare, iar ca răspuns creștin la această situație, vom sugera pași practici pe care-i pot face indivizii și comunitățile pentru a face față acestor provocări cu speranță și siguranță.

(articolul integral aici)

John Wyatt, Inteligența Artificială și relațiile simulate

Rezumat: În următorii zece ani, probabil va fi ceva obișnuit să vedem interacțiuni cu inteligența artificială aparent umană și „inteligentă din punct de vedere emoțional”, de la asistenți virtuali, cum ar fi chatbots, până la roboți umanoizi fizic. Acest lucru va conduce la noi și tulburătoare dileme etice, personale și juridice. Promovarea „relațiilor” cu mașinile va contribui la bunăstarea societății și la înflorirea umană sau va oferi noi oportunități de manipulare și înșelare a persoanelor vulnerabile?

Ca și creștini biblici suntem chemați să protejăm și să celebrăm centralitatea relațiilor de la om la om, întruchipate în special în rolurile esențiale terapeutice și de îngrijire, precum și în familiile și comunitățile noastre creștine.

(articolul integral aici)

Cristopher Watkin, Sunt creștinismul și societatea în conflict? Problematica libertății

Rezumat: Auzim din ce în ce mai des argumentul că valorile biblice sunt în conflict fundamental cu societatea occidentală contemporană, dar este oare lucrul acesta adevărat? Articolul de față ia în considerare exemplul libertății, o valoare fundamentală a democrației liberale occidentale și, de asemenea, o temă biblică majoră. Modul în care Pavel tratează problematica  valorilor dominante ale vremii sale în 1 Corinteni 1 arată atât inadecvarea unei înțelegeri a valorilor biblice ca fiind în contradicție directă cu cele ale societății, precum și eroarea percepției că cele două seturi de valori sunt într-o simplă continuitate. Articolul evidențiază implicațiile din relatarea „cruciformă” a lui Pavel pentru domeniile evanghelizării, apologeticii și criticii culturale.

(articolul integral aici)

John Coffey, Istorii incomode: Memoria creștină și nedreptatea istorică

Rezumat: Ultimii ani au fost martori la o dezbatere aprinsă asupra modului în care națiunile occidentale își amintesc trecutul. O generație de cercetări istorice asupra sclaviei rasiale şi a expansiunii imperiale informează la ora actuală memoria publică. Întoarcerea atenției înspre „istoriile dificile” a provocat o reacție și face apel la reafirmarea „istoriei patriotice”. Această lucrare analizează controversa și explorează modul în care ar trebui să răspundă creștinii. Ea susține că memoria creștină ar trebui modelată de istoria dificilă pe care o găsim în Scriptură.

 (articolul integral aici)

2020

Aceste articole au fost publicate în cooperare cu organizația
Sallux | ECPM Foundation.

Michael Schluter, Încotro se îndreaptă omenirea? O analiză a destinației „dezvoltării”

Rezumat: Cuvântul „dezvoltare” descrie un parcurs al schimbării economice și sociale, însă, deseori, este preluat ca să definească implicit și destinația. Creștere economică este considerată, în general, atât ținta, cât și mijlocul prin care se realizează această schimbare socială. Cu toate acestea, accentul biblic este pus pe calitatea relațiilor sociale, politice și economice și poate fi redat prin expresia „bunăstare relațională”. Aspirațiile naționale nu ar trebui să se focalizeze în primul rând pe nivelurile de distribuție a venitului, nici pe libertatea  și alegerea individuală. Mai degrabă, creștinii ar trebui să reexamineze politica și scopurile proiectului în țările cu venituri mari și în cele cu venituri mici dintr-o perspectivă relațională, astfel încât să adreseze atât problemele legate de privare relațională, cât și cele legate de sărăcie materială. (articolul integral aici)

David McIlroy, E vremea pentru o reformă financiară

Rezumat: Criza financiară globală ar fi trebuit să fie un semnal de trezire. În schimb, a fost în mare parte o ocazie ratată. Cu toate acestea, nu este imposibil de urmat pașii care sunt necesari pentru a transforma industria serviciilor financiare într-una care să fie demnă de numele ei. Această lucrare încearcă să ne amintească de faptul că forma băncilor și natura serviciilor bancare nu sunt fixe, că există o alternativă la dominația asupra sistemului financiar exercitată de câteva bănci mari axate pe profituri pe termen scurt. Activitatea bancară era diferită în trecut și ar putea fi din nou. (articolul integral aici)

Judd Birdsall, Capcane în combaterea persecuției

Rezumat: Un mare număr de creștini din Occident și-au investit în mod lăudabil timpul, banii și energia pentru a confrunta imensa provocare globală a persecuției religioase. Din nefericire, eficiența lor a fost limitată sau subminată de câteva greșeli comune. Această lucrare explorează șapte dintre aceste capcane și evidențiază principii creștine care ne ajută să contribuim la avansarea libertății religioase. Evidențiind aceste pericole, scopul meu nu este să condamn vreo organizație anume sau vreo tactică anume, ci să recomand, mai degrabă, o promovare a libertății religioase mai bine analizată, mai cuprinzătoare și mai constructivă. (articolul integral aici)

Jon Thompson, „Eu aceasta susțin”: conștiința și binele comun

Rezumat: Conștiința creștină se află într-o opoziție crescândă cu valorile și scopurile politice ale culturii occidentale. Acest lucru este evidențiat de o creștere a „cazurilor de conștiință”, prin care creștinii sunt dați în judecată sau sunt concediați datorită faptului că au acționat în conformitate cu ce le dicta conștiința. Această lucrare prezintă pe scurt o concepție liberală despre conștiință, apoi explorează o concepție specific creștină, conform căreia conștiința este o facultate ce implică atât emoțiile cât și discernământul cu privire la cerințele legii lui Dumnezeu. Lucrarea susține apoi că obiecția creștină de conștiință este, în mod similar, distinctă de versiunea liberală a obiecției de conștiință. În final, lucrarea semnalează raționamentele anumitor protectori ai conștiinței în sfera politică. (articolul integral aici)

Christopher Watkin, Are numele importanță? „Fundamentalist” și „evanghelic”, termeni în discursul public

Rezumat: Orice ar fi însemnat cândva termenii „fundamentalist” și „evanghelic”, folosirea lor în discursul public din zilele noastre este în sensul negativ, cu excepția referințelor speciale la „acțiunea socială evanghelică”. Un răspuns adecvat cu privire la această situație ar trebui să includă o înțelegere a diferitelor proveniențe istorice ale celor doi termeni, precum și o înțelegere a utilizării lor prezente. Dacă se dorește salvarea termenului „evanghelic”, evanghelicii ar trebui să acționeze acum, în primul rând prin a consolida modul în care publicul înțelege contribuția lor pozitivă în societate, iar în al doilea rând, prin a-și articula din nou convingerile, cu flexibilitate, în moduri care reușesc să comunice eficient în sfera publică. (articolul integral aici)

2019

Aceste articole au fost publicate în cooperare cu organizația
Sallux | ECPM Foundation.

Julian-Rivers, Autoritatea morală a Scripturii

Rezumat: Acest articol explică dedicarea mișcării evanghelice față de autoritatea morală a Scripturii. După ce subliniază diversitatea literară a Scripturii și justifică ideea de autoritate morală, articolul identifică „judecățile” Scripturii ca fiind componenta de autoritate relevantă. Astfel, este prezentat modul în care aceste judecăți ar trebui construite pentru a forma o etică coerentă și este respinsă noțiunea de dezvoltare etică după încheierea canonului, având ca raționament principal faptul că Scriptura este autoritatea finală în mărturia despre Hristos. În final, articolul subliniază faptul că ceea ce decurge din toate acestea este chemarea noastră individuală și colectivă de a pune Scriptura în practică. (articolul integral aici)

Michael Ovey, Idolatrie și parodie spirituală

Rezumat: Această lucrare descrie trei obiecții majore cu privire la folosirea idolatriei pentru analizarea lumii moderne și examinează conceptul de idolatrie în lumina lor. Revizuirea materialului biblic indică importanța fundamentală a conceputului de idolatrie, strâns legat de relația dintre Creatorul fără început și cosmosul creat. Lucrarea discută zone în care această unealtă se aplică atât în biserică, cât și în afara ei. Concluzia este că idolatria parodiază relația adevărată dintre omenire și Dumnezeu cu relații intense, strânse și contrafăcute. (articolul integral aici)

Christopher Townsend, Genul: ce mai urmează? Experiențe personale, agende radicale și dileme năucitoare

Rezumat: În ultimii ani, problema „identității de gen” a ieșit cu repeziciune în evidență și necesită atenție din partea noastră. Această lucrare începe cu un scurt sondaj asupra diferitelor înțelegeri ale genului, înainte de a examina, distinge și contrasta starea medicală a disforiei de gen și a aspectelor ideologiei transgender. Acest lucru stabilește scena pentru reflecții biblice asupra corpului, sexului și genului în lumina întrebărilor puse de fenomenul transgender. Lucrarea se încheie cu reflecții asupra a două provocări cu care creștinii se confruntă într-un context nou și schimbător de confuzie între sexe. (articolul integral aici)

Nick Spencer, BIBLIA ȘI POLITICA: Surse creștine ale gândirii politice britanice

Rezumat: Acest articol susține că Biblia a fost documentul care a influențat cel mai mult istoria politică britanică. Sunt expuse șase idei politice majore, fiecare având relevanță contemporană, și se arată cum Biblia ne-a modelat atitudinea față de fiecare dintre ele, subliniind anumite principii hermeneutice, de o importanță critică în explicarea acestei influențe. Ni se sugerează că o dedicare puternică și continuă față de astfel de virtuți politice poate fi dificil de susținut dacă religia creștină este scoasă în viitor din viața publică din Marea Britanie.  (articolul integral aici)

Julian Rivers, Trei principii pentru cetățenii creștini

Rezumat: Există trei tipuri de argumente de bază care sunt importante atunci când creștinii se implică în viața publică. Acestea sunt legate de binele comun, independența instituțională și mărturisirea bazată pe conștiință. Ele sunt expresii ale tradiției politice creștine, bine înrădăcinate în Scriptură. Cu toate acestea, sunt înăbușite de un absolutism politic nou în numele „egalității și drepturilor omului.” Acest lucru este ironic, deoarece egalitatea și drepturile omului sunt o exprimare contemporană a aceleiași tradiții creștine. Ca răspuns, creștinii vor trebui să reafirme toate cele trei principii, nu doar de dragul lor, ci pentru binele tuturor. (articolul integral aici)

2018

Aceste articole au fost publicate în cooperare cu organizația
Sallux | ECPM Foundation.

Michael Schluter, CUM SĂ CONSTRUIEȘTI O SOCIETATE BAZATĂ PE RELAȚII. Fundamente pentru o nouă ordine socială.

Rezumat: Într-un articol Cambridge Papers din septembrie 2006, a fost propusă o „cartă biblică pentru omenire” într-un „cadru relațional”. Acest articol caută să răspundă la întrebarea: „Cum să ne îndreptăm înspre o bunăstare relațională?” Locul în care Biblia pune bazele necesare pentru a crea o societate cu relații corecte în privința structurilor, resurselor și proceselor este legea pe care o dă Dumnezeu poporului Israel atunci când acesta devine o națiune. Lucrarea explorează felul în care aceste norme instituționale, aprofundate și extinse prin restul învățăturilor biblice, oferă fundamentul pentru transformare socială în zilele noastre. (articolul integral aici)

Amy Donovan, SIGURANȚĂ ÎNTR-O „SOCIETATE A RISCULUI”

Rezumat: Riscul a devenit un concept central în viața modernă. „Societatea riscului” în care trăim s-a structurat tot mai mult în jurul încercării de a controla un viitor nesigur, în care faptul că avem mai multe cunoștințe ne oferă siguranță dar simultan ne sporește conștientizarea lucrurilor pe care nu le știm. Luăm „decizii riscante” în fiecare zi cu privire la finanțele noastre, la mijlocul de transport spre lucru, la alimentele pe care le includem în dieta noastră. Avem la dispoziție un volum de cunoștințe copleșitor și care, aparent contradictoriu, uneori poate ajuta sau încurca în luarea deciziilor. Proliferarea științei și tehnologiei a oferit o mare parte din aceste cunoștințe, însă a creat și noi riscuri, care se întind de la reactoarele nucleare la nanoboți și la mâncarea procesată. Această lucrare susține că, deși societatea riscului este un fenomen secular, ea oferă creștinilor oportunitatea de a duce o viață deosebită și atractivă. (articolul integral aici)

Michael Ovey, CRIZA IDENTITĂȚII UMANE: DE CE E IMPORTANTĂ TRINITATEA?

Rezumat: Această lucrare examinează problemele contemporane legate de identitatea umană și discută cauzele și consecințele lor. Analizează percepția că doctrina trinitară este redundantă în zilele noastre și susține că, departe de a fi doar un joc de salon, ea și numai ea permite să fie exprimate pe deplin caracteristicile personale perfecte ale lui Dumnezeu. Această doctrină confruntă de asemenea atât tendința spre individualism, cât și spre uniformitate care caracterizează societățile occidentale, oferind astfel o justificare esențială pentru identitatea și valoarea umanității. (articolul integral aici)

Denis R. Alexander, ÎNCHINAREA PRIN TEHNOLOGIE

Rezumat: Tehnologia este înrădăcinată în natura creativă a lui Dumnezeu, iar utilizarea ei corectă reprezintă o obligație morală ce decurge din mandatul nostru de administrare a pământului. Tehnologiile facilitează acțiuni umane, modelând astfel societatea, și acționează ca amplificatoare ale aspirațiilor umane, care pot fi bune sau rele. Noi Îl glorificăm pe Dumnezeu cu tehnologii sustenabile și corespunzătoare care funcționează bine; care vindecă, nu rănesc; preocupate de săraci și mediul înconjurător; și care cultivă valori relaționale. (articolul integral aici)

Jason Fletcher, MILĂ, NU JERTFE. Legea mozaică în etica socială creștină

Rezumat: Fără a neglija legea mozaică, creștinii au responsabilitatea să caute în legea dată de Dumnezeu pentru a modela națiunea Israel să vadă care este voia lui Dumnezeu cu privire la popoare în general. Motivul care stă la baza acestui fapt este că legea mozaică nu a avut niciodată ca țintă doar poporul Israel; principiile sale etice își au originea în caracterul lui Dumnezeu și sunt fundamentale pentru ordinea creației. În plus, Domnul Isus nu a abolit legea mozaică, ci a prezentat cu fermitate baza etică a acesteia, în timp ce Pavel a afirmat autoritatea etică permanentă a legii, chiar dacă a criticat modul greșit de aplicare și lipsa de putere a acesteia. (articolul integral aici)

Julian Rivers, UNIFORMITATE SAU RECIPROCITATE? Noua lege a egalității din perspectivă creștină

Rezumat: Legea Egalității din 2010 a fost ultimul proiect legislativ care trebuia să treacă sub conducerea guvernului „laburist nou” din Marea Britanie. Această lucrare explică pe scurt ce rol are legea egalității precum și două cazuri de probleme legate de ea. Ne prezintă un fundament biblic pentru egalitate, precum și o concepție distinctă caracterizată mai mult de reciprocitate decât de uniformitate. În acest context, lucrarea susține că trebuie să combatem o cultură a egalității care trivializează neînțelegerile religioase și etice, că trebuie să reformăm legea pentru a proteja pluralismul societății civile și indivizii și să redescoperim problema reală a egalității, care este legată de sărăcia materială, relațională și spirituală. (articolul integral aici)

2017

Aceste articole au fost publicate în cooperare cu organizația
Sallux | ECPM Foundation.

Jon Thompson, Creștinismul: adevăratul umanism

Rezumat: „Lucrarea de față susține că creștinismul este cea mai coerentă formă de umanism. Prin contrast, umanismul secular este dependent din punct de vedere istoric și filosofic de perspectiva creștină asupra ființei umane. Într-un studiu legat de originile, emergența și dezvoltarea umanismului secular, această lucrare explorează legătura istorică înainte de a examina unele dintre implicațiile care decurg din separarea valorilor umane de credința creștină.” (articolul integral aici)

David McIlroy, ALEGERI INFINITE? Eliberându-ne de icoana culturală

Rezumat: „Cultura noastră înțelege alegerea ca fiind mijlocul prin care ne exprimăm libertatea și personalitatea, însă vede alegerea ca pe o varietate de opțiuni ale consumatorului. Suntem constrânși mereu să alegem, totuși rezultatul neașteptat este că lucrurile pe care le alegem nu au valoare proprie. Alegerile lui Dumnezeu au semnificație, implică angajamente, țin cont de relații și au un cost pe care îl plătește Însuși Dumnezeu. A răspunde cu credincioșie la alegerile lui Dumnezeu ne va conștientiza de faptul că alegerile noastre contează, că a alege bine înseamnă să îți iei angajamente, că alegerile noastre afectează pe cei din jurul nostru și că suntem pregătiți să ne asumăm costul alegerilor pe care le facem.” (articolul integral aici)

Glynn Harrison, CINE SUNT EU ASTĂZI? Criza modernă a identității

Rezumat: „Niciodată n-a fost simplu să răspunzi la întrebarea „cine sunt eu?”, însă este tot mai greu să răspunzi la această întrebare datorită creșterii pluralismului social, a lumii care se schimbă tot mai repede și a accesului ușor la operații estetice. Confuzia care rezultă poate să submineze bunăstarea și să amenințe coeziunea socială. Perspectiva biblică asupra identității umane „dăruite” prin Cristos, folosită creativ în comunitățile relaționale, poate atenua aceste consecințe dăunătoare, poate apăra împotriva narcisismului și poate ajuta la cultivarea rezilienței personale.” (articolul integral aici)

David McIlroy, STIL SAU CONȚINUT: Contează reputația Bisericii?

Rezumat: „Biserica și membrii ei nu ar trebui să fie preocupați de reputația lor din interes propriu sau ca scop în sine. Ei ar trebui, totuși, să caute să-și protejeze reputația atunci când este în joc onoarea lui Dumnezeu, cu condiția ca această acțiuni să fie în conformitate cu valorile contra-culturale ale Evangheliei. ” (articolul integral aici)

Andrew Williams, Lamentația biblică și protestul politic

Rezumat: „Această lucrare analizează rolul pastoral și politic al lamentației biblice în viața creștină. Teologia și practica lamentației este deseori neglijată în biserici, în ciuda importanței sale în textul biblic. Neglijarea lamentației privează bisericile de o resursă pastorală și în plus, așa cum subliniază această lucrare, diminuează capacitatea bisericii de a manifesta spiritul profetic critic și activismul politic în fața nedreptăților sociale. Această lucrare susține faptul că este nevoie de lamentație în cadrul închinării și al rugăciunii cu întreaga biserică, nu doar pentru a exprima într-o formă spirituală bătălia dintre credință și durere, ci și pentru a reenergiza comunitățile de credincioși în a spune pe nume nedreptăților, a recunoaște instrumentele politice și a susține acțiunea profetică.” (articolul integral aici)

David McIlroy, Onoare și rușine

Rezumat: „Societatea contemporană vestică suprimă conceptele de onoare și rușine, deși ele continuă să iasă la iveală în mass-media sub forma unui teatru grotesc. Onoarea accentuează un comportament bun făcând apel la o moralitate împărtășită de toți, pe când rușinea penalizează comportamentul rău prin dezonorare și expunere. Biblia oferă o viziune socială diferită, în care onoarea este respectată prin discreție, iar rușinea și dezonoarea se pot remedia prin confesiune, reconciliere și restaurare în cadrul comunității.” (articolul integral aici)

2016

Aceste articole au fost publicate cu sprijinul organizaţiei
Christian Political Foundation for Europe.

Caroline Eade, Promisiuni, promisiuni

Rezumat: „Toți facem promisiuni, fie că sunt promisiuni făcute familiei sau prietenilor, fie că sunt contracte sau legăminte. Companiile, guvernele și liderii internaționali fac promisiuni. Pare evident că o promisiune are o greutate morală. Cu toate acestea, toți facem înțelegeri în grabă, ne luăm prea multe angajamente sau uităm complet de ce am spus și astfel nu reușim să ne ținem de promisiunile făcute. La nivelul companiilor, este ușor uneori ca o promisiune să fie încălcată din motive financiare sau politice. Această lucrare explorează dintr-o perspectivă biblică felul în care facem promisiuni și oferă câteva sugestii cu privire la un mod corect de a face promisiuni.” (articolul integral aici)

David McIlroy, Legea dragostei

Rezumat: „Biblia este clară cu privire la faptul că a-L iubi pe Dumnezeu presupune a-L asculta. A fi copii ai lui Dumnezeu presupune să căutăm să facem alegeri înțelepte cu privire la modul în care Dumnezeu vrea să trăim. Isus le poruncește urmașilor Săi să-L iubească pe Dumnezeu și pe aproapele lor. Pentru a vedea ce înseamnă acest lucru, urmașii Domnului Isus trebuie să ia în considerare ceea ce a revelat Dumnezeu în Tora despre ce înseamnă să-L iubești pe El și pe aproape, învățătura aceasta fiind împlinită, interpretată și exemplificată de Domnul Isus. Duhul Sfânt ne este dat pentru a ne ajuta să creștem în dragoste. Pentru a lua decizii înțelepte, trebuie să avem legea lui Dumnezeu în lăuntrul nostru, să medităm asupra ei cu ajutorul Duhului Sfânt. În cer, împlinirea voii lui Dumnezeu va fi a doua natură. Până atunci, meditarea la Cuvântul lui Dumnezeu este o parte indispensabilă pentru a discerne ceea ce înseamnă în practică să-L iubești pe Dumnezeu și pe aproape.” (articolul integral aici)

Julian Rivers, Redefinirea căsătoriei - argumente pentru prudență

Rezumat: „Propunerea guvernului [britanic, n. tr.] de a introduce căsătoria între persoane de același sex pare să aibă la bază motive legate de egalitate, stabilitate și conveniență. Însă la o analiză mai amănunțită, aceste motive sunt incomplete, speculative și neconvingătoare. Conform definiției actuale, căsătoria asigură valoare egală bărbaților și femeilor, promovând totodată bunăstarea copiilor. În schimb, noua definiție a căsătoriei va pune negreșit la îndoială exclusivitatea, permanența și chiar natura sa sexuală. O astfel de redefinire a căsătoriei este un preț prea mare pentru o propunere care nu împlinește nicio nevoie legală practică.” (articolul integral aici)

Paul S Mills, GLOBALIZAREA ȘI ECONOMIA MONDIALĂ: În bogăție și în sărăcie, la bine și la rău?

Rezumat: „Globalizarea presupune transformarea lumii atât în bine, cât și în rău, deși acest lucru nu este nici nou, nici inevitabil. Globalizarea nu este în întregime vinovată de acuzațiile care i se aduc de obicei. Ea are potențialul de a reduce dramatic sărăcia globală și de a submina regimurile represive. Însă globalizarea aduce provocări statului național și omogenizează diverse culturi. E foarte posibil ca moștenirea ei cea mai trainică să fie înlesnirea răspândirii evangheliei.” (articolul integral aici)

John Coffey, ELIBERAREA CELOR ASUPRIȚI: Redescoperirea unei teologii biblice a eliberării

Rezumat: „Eliberarea este unul dintre sloganurile politicii moderne și una dintre temele majore ale Bibliei. Exodul din robia egipteană a fost narațiunea fundamentală a poporului Israel, iar Domnul Isus și-a început lucrarea anunțând că a venit să „vestească prinșilor de război slobozenia.” Scriptura ne învață că Isus Cristos aduce răscumpărarea din robia păcatului, dar în același timp ne prezintă și eliberarea din forme materiale de asuprire. Acest articol explică felul în care tema biblică i-a inspirat pe revoluționarii moderni și aboliționiștii din secolul XIX, precum și pe exponenții moderni ai teologiei eliberării. Subliniind neajunsurile liberaționiștilor (vechi și noi), articolul precizează în concluzie că avem nevoie de o teologie holistă a eliberării care să abordeze diverse forme de robie spirituală, relațională și materială care sunt frecvente în secolul XXI.” (articolul integral aici)

Daniel Strange, COBELIGERANȚA ȘI HARUL COMUN: Poate dușmanul dușmanului meu să fie prietenul meu?

Rezumat: „Cobeligeranța descrie activitatea creștinilor de a lucra împreună cu necreștinii pentru o cauză politică, economică sau culturală comună. Această lucrare explorează un argument biblic al legitimității cobeligeranței: doctrina „harului comun.” Deși harul comun oferă un fundament stabil pentru cobeligeranță, o astfel de activitate nu este evidentă, ci implică o reflectare atentă, discernământ și înțelepciune. ” (articolul integral aici)

2015

Aceste articole au fost publicate cu sprijinul organizaţiei
Christian Political Foundation for Europe.

Denis Alexander, Oameni îmbunătățiți sau o nouă creație?

Rezumat: „Îmbunătățirea implică acordarea de abilități corpului omenesc dincolo de abilitățile pe care credem că un om le posedă. Transumanismul este o filosofie influentă care se bazează pe autonomia umană și în cadrul căreia tehnologiile de îmbunătățire joacă un rol central. Această lucrare sintetizează transumanismul, descrie domeniul de acțiune al tehnologiilor curente de îmbunătățire și oferă o perspectivă creștină critică, prezentând strategia biblică pentru transformarea umană ca o alternativă obligatorie la proiectul transumanist.” (articolul integral aici)

Denis Alexander, Gene, determinism și Dumnezeu

Rezumat: „Această lucrare are trei scopuri. Primul este să ofere informații biologice care să ajute la interpretarea ultimelor descoperiri genetice. Al doilea este să argumenteze faptul că nu există nimic în genetica comportamentală care să submineze experiența profund umană a liberului arbitru. Al treilea scop este să arate că acea convingere ideo-creștină conform căreia omenirea a fost creată după chipul lui Dumnezeu constituie o bază fermă pentru libertatea umană și pentru valoarea absolută a fiecărui om, indiferent de situația lui genetică.” (articolul integral aici)

John Wyatt, Eutanasia și sinuciderea asistată

Rezumat: „Argumentele aduse în favoarea legalizării eutanasiei și a sinuciderii asistate nu se mai focalizează pe suferința insuportabilă. În schimb, există o cerere crescută pentru alegerea și controlarea timpului și modului în care murim, dublată de îngrijorările cu privire la consecințele economice și sociale ale numărului crescut de persoane în vârstă și de persoane dependente. Sunt însă motive medicale, legale, sociale și teologice substanțiale pentru a contracara această tendință îndreptată spre sinucidere și eutanasie. Puternicul mit modern al individului autonom eșuează în a se potrivi cu realitatea izbitoare conform căreia omul este o ființă dependentă și relațională. Creșterea susținerii publice a uciderii asistate vine cu o provocare urgentă atât pentru profesiile medicale și juridice, cât și pentru creștini. Sunt creștinii capabili să trăiască împotriva curentului în mod practic pentru a demonstra faptul că viața umană e prețioasă, exprimând aceasta prin interdependența umană, angajamentul personal și împărțirea poverilor?” (articolul integral aici)

Julian Rivers, DINCOLO DE DREPTURI: Moralitatea limbajului drepturilor

Rezumat: „Lucrarea de față se referă la tendința actuală de a vorbi despre justiție în termenii drepturilor. Ea analizează materialul biblic și sugerează că în ciuda tendinței imorale a limbajului drepturilor, dreptu¬rile pot avea un rol important în identificarea anumitor aspecte legate de demnitatea umană. După ce vom face referire la Carta Drepturilor  din Marea Britanie, vom încheia cu trei strategii de raportare la drepturi.” (articolul integral aici)

Sujit Sivasundaram, Unitate și diversitate: biserică, rasă și etnie

Rezumat: „Afirmarea diversității etnice poate conferi atât credinciosului, cât și bisericii locale un sentiment de coeziune și apartenență. Totuși, dacă etnia devine criteriul cel mai important în definirea identității, riscăm să marginalizăm minoritățile etnice. Scopul acestei lucrări este să evidențieze principiul unității și diversității în patru contexte: creștinul, biserica locală, biserica globală și biserica în societate. În fiecare caz, suntem îndemnați să celebrăm atât unitatea trăirii în Cristos, respectiv dispariția diferențelor etnice care decurge din aceasta, cât și diversitatea care decurge din respectarea diferențelor etnice dintre credincioși.” (articolul integral aici)

Colin Chapman, Răspunsuri creștine la islam, islamism și „terorismul islamic”

Rezumat: „De ce unii musulmani au devenit islamiști și unii islamiști au apelat la violență? Un rezumat al convingerilor de bază deținute într-o oarecare măsură de toți musulmanii este urmat de o explicare a felului în care islamiștii au dezvoltat aceste idei ca răspuns la diverse provocări (mai ales politice) ale lumii moderne. Această analiză ne aduce față în față cu ceea ce s-a numit „bătălia pentru sufletul islamului.”1 Doar în acest context putem sugera posibile răspunsuri ale creștinilor față de musulmani în general și față de islamiști în special.” (articolul integral aici)

2014

Aceste articole au fost publicate cu sprijinul organizaţiei
Christian Political Foundation for Europe.

Geoffrey Penn, ESCATOLOGIA ȘI POLITICA: Ultimele lucruri despre care dorim să vorbim?

Rezumat: „Creștinii nedreptățesc „politica” atunci când încearcă să se retragă de pe arena acesteia sau când folosesc puterea politică pentru a domina societatea. În același fel, creștinii înțeleg greșit „escatologia” atunci când se focalizează excesiv pe dezbateri despre cronologia evenimentelor din vremurile din urmă, ignorând însă escatologia la nivel practic. În fiecare dintre aceste cazuri sunt neglijate scopul escatologiei biblice – acela de a provoca prioritățile și relațiile cotidiene prin critică, speranță și re-aranjare – și implicațiile politice ale Împărăției prezente și viitoare a lui Dumnezeu. O înțelegere mai largă a politicii și escatologiei afirmă faptul că orice facem are semnificație înaintea lui Dumnezeu și în lumina viitorului.” (articolul integral aici)

Robert White, O PROBLEMĂ ARZĂTOARE: Preocuparea creştinilor faţă de mediul înconjurător

Rezumat: „Dumnezeu a creat lumea, iar apoi a descris-o ca fiind o lucrare bună şi a dat omenirii responsabilitatea de a avea grijă de ea. Însă păcatul omenirii a distrus creaţia lui Dumnezeu, iar abuzul nostru nesăbuit asupra mediului înconjurător duce la modificări climatice la nivel global. Dacă încălzirea globală va rămâne o problemă neglijată, ea va duce la pierderi economice în întreaga lume, la suferinţă şi moarte pe scară largă – în special în rândurile celor săraci şi marginalizaţi care nu pot face faţă schimbărilor rapide. Modul în care răspundem reprezintă un test al ascultării faţă de Creatorul nostru şi al dedicării noastre în a purta de grijă aproapelui nostru.” (articolul integral aici)

Michael Ovey, DINCOLO DE EXAMINAREA CRITICĂ? Minorități, majorități şi tirania post-modernă

Rezumat: „Acest document analizează modul în care două argumente – supremaţia majorităţii şi amoralitatea puterii – ar putea plasa unele forme de exercitare a puterii în afara unei examinări critice. Articolul readuce în discuţie conceptul de „tiranie” folosit de unii creştini din primele secole şi bazele sale biblice, susţinând că un concept extins de tiranie ajută la analiza şi opoziţia corespunzătoare faţă de anumite perspective contemporane – perspective care Îl înlocuiesc pe Dumnezeu ca Suzeran în raport cu statul, biserica, familia şi persoana individuală. Abordarea propusă asigură faptul că astfel de exerciţii de putere nu se sustrag unei examinări critice.” (articolul integral aici)

Michael şi Auriel Schluter, COOPERAREA DINTRE BĂRBAT ȘI FEMEIE: Câteva implicaţii ale planului lui Dumnezeu pentru societate

Rezumat: „În relaţiile contemporane între femei şi bărbaţi există multă tensiune şi nefericire. Nu acesta a fost planul iniţial al lui Dumnezeu. Bărbatul şi femeia nu au fost meniţi să fie separaţi sau să concureze, ci să coopereze. În pofida tensiunilor provocate de Cădere, cooperarea între femei şi bărbaţi creează oportunităţi extraordinare, deoarece bărbaţii şi femeile au fost creaţi să fie interdependenţi. Trăsăturile distinctive ale fiecărui gen sunt subliniate de personajele masculine şi feminine evidenţiate în mod pozitiv de-a lungul naraţiunii biblice. Într-o lume căzută, cooperarea dintre femei şi bărbaţi poate fi susţinută printr-o cultură bazată mai degrabă pe dedicare faţă de familii şi comunităţi formate din bărbaţi şi femei, şi nu pe focalizare asupra drepturilor individuale. Aceasta presupune o re-organizare a multor domenii din viaţa publică şi privată: de exemplu, luarea deciziilor guvernamentale şi organizaţionale la nivel local, schimbarea mentalităţii cu privire la programul lung de muncă şi întoarcerea la „modestie”.” (articolul integral aici)

John Coffey, Mitul toleranței seculare

Rezumat: „Renaşterea violenței religioase la începutul secolului al XXI-lea a consolidat mitul toleranței seculare - ideea că în timp ce persoanele religioase sunt instinctiv intolerante, toleranța există în mod natural în mintea persoanelor seculare. Această lucrare contestă acest mit. Ea sugerează că persoanele seculare nu sunt imune la tentația de a-i persecuta și de a-i defăima pe alții și susține că Evanghelia creștină a încurajat creşterea  toleranței religioase.” (articolul integral aici)

Michael Ovey, ARE NEVOIE ATENA DE IERUSALIM? Un context creștin pentru gândirea seculară

Rezumat: „Este oare mai bine ca gândirea creștină să fie izolată de gândirea seculară sau să fie dependentă de ea? Această lucrare vine să argumenteze că niciuna din variante nu este bună, ci dimpotrivă gândirea creștină poate să beneficieze de contribuțiile autentice ale gândirii seculare și, pentru a realiza acest lucru, trebuie să așeze gândirea seculară în contextul doctrinei creației și mântuirii, atât pentru a o evalua, cât și pentru a-i păstra coerența. Acest proces poate fi ilustrat prin gândirea seculară a lui Baudrillard: afirmația sa că trăim într-o societate dominată de „imagine” oferă o înțelegere mai profundă a idolatriei actuale din cultura noastră.” (articolul integral aici)

2013

Aceste articole au fost publicate cu sprijinul organizaţiei
European Christian Political Foundation.

Michael Schluter, Relaţionismul: În căutarea unei viziuni biblice asupra societăţii

Rezumat: „Acest articol redă istoria cercetărilor mele de-a lungul ultimilor douăzeci de ani în vederea găsirii unei paradigme sociale alternative care să fie mai aproape de normele biblice decât capitalismul democrat sau economia socialistă de piaţă. Învățăturile biblice pe această temă se găsesc în legea Vechiului Testament, prin care Dumnezeu oferă un cadru normativ pentru societatea israelită. Domnul Isus spune că Legea este strâns legată de porunca dublă prin care se cere să-L iubești pe Dumnezeu și să-ți iubești aproapele. Dragostea nu este un termen ce ține de domeniul economic sau financiar, ci este limbajul relațiilor – de aici, termenul de relaționism. Principiile legii biblice, interpretate în termeni relaționali, oferă o bază coerentă pentru politica publică și pentru deciziile personale legate de viață. Relaționismul este aşadar cu adevărat promițător în ceea ce priveşte realizarea unei reforme ample a societății, cu condiția ca el să nu fie separat de înrădăcinarea sa în revelația biblică.” (articolul integral aici)

Michael Schluter, Rădăcinile: normă biblică sau anacronism cultural?

Rezumat: „La sfârșitul secolului al XX-lea, societatea vestică apreciază mobilitatea individuală la fel de mult ca altele în istorie. În trecut, creștinii nu s-au îndoit că mobilitatea este dezirabilă. Dimpotrivă, Noul Testament pare să susțină o perspectivă care nu ține mult la o anumită localizare geografică și îi îndeamnă pe creștini să-și găsească rădăcinile în Cristos și în părtășia credincioșilor. Vechiul Testament pare să arate însă că a avea „rădăcinile” într-un loc anume este important pentru identitatea personală și stabilitatea socială. Studiul de faţă urmăreşte să arate că perspectivele Vechiului și Noului Testament asupra rădăcinilor sunt compatibile. Creştinii trebuie să păstreze tensiunea ce rezultă din recunoaşterea importanţei rădăcinilor în viaţa lor personală (respectiv în politicile publice) şi recunoaşterea, în acelaşi timp, a faptului că Domnul Isus le poate cere oricând să-şi lase casa şi chiar familia şi să Îl urmeze.” (articolul integral aici)

Paul Mills, Marea criză financiară: O diagnoză biblică

Rezumat: „Tendinţa autodistructivă a sistemului financiar bazat pe împrumut a fost evidenţiată în câteva articole anterioare publicate în seria Cambridge Papers. Această lecţie ne este predată încă o dată, sub forma unui act de răzbunare, de către actuala criză financiară. Având drept obiectiv diagnosticarea situaţiei prezente, lucrarea de faţă sintetizează învăţătura biblică despre datorie, dobândă şi finanţe; totodată, articolul de faţă explică dintr-o perspectivă relaţională ceea ce se întâmplă şi propune, ca aplicaţii, soluţii practice pentru creştini, biserică şi societate.” (articolul integral aici)

John Coffey, Secularizarea: Este ea inevitabilă?

Rezumat: „Mult timp s-a crezut că secularizarea este inevitabil un produs al modernizării şi că naşterea ştiinţei moderne, pluralismul şi focalizarea pe consum reprezintă drumul sigur înspre declinul religiei. Acest mit al secularizării a funcţionat ca o „naraţiune dominantă”, modelând modul în care privim lumea; totodată, el a mărit încrederea în sine a generaţii întregi de oameni neinteresaţi de credinţă, lăsându-i pe credincioşi să se simtă condamnaţi şi depăşiţi. Cu toate acestea, în ultimii ani, diverşi sociologi ai religiei au devenit din ce în ce mai sceptici cu privire la teoria tradiţională a secularizării. Această lucrare explică de ce stau lucrurile în acest fel şi adresează creştinilor provocarea de a nu ceda în faţa pesimismului cultural.” (articolul integral aici)

Paul Mills, Credință versus prudență? Creştinii şi siguranţa financiară

Rezumat: „Această lucrare este prima dintr-o serie de două lucrări care abordează managementul financiar din perspectivă creştină. Autorul analizează tensiunea existentă în învăţătura biblică, încurajând practicarea credinţei personale şi totodată manifestarea unei atitudi de prudenţă cu privire la bogăţie. De asemenea, sunt abordate câteva chestiuni practice implicate în determinarea nivelului adecvat de economisire şi asigurare. Al doilea articol, Investing as a Christian (Cambridge Papers, iunie 1996), abordează meritele etice relative ale diversităţii de instrumente de economisire disponibile, incluzând conturi bancare, acţiuni, fonduri de pensii şi locuinţe.” (articolul integral aici)

Michael Schluter, Este capitalismul falimentar din punct de vedere moral? Cinci defecte de ordin moral şi consecinţele lor sociale

Rezumat: „Mulţi creştini acceptă capitalismul ca fiind în ansamblu compatibil cu învăţătura biblică. Succesul economic al acestuia pare să justifice atribuirea originilor sale teologiei creştine. 3 Această încredere în capitalism drept cel mai bun sistem economic existent reflectă însă eşecul creştinilor în a recunoaşte faptul că această concepţie este una dintre forţele principale ce duc la decăderea socială şi morală în societăţile occidentale. Acest articol va sublinia cinci defecte prezente în fundamentele filozofice ale capitalismului corporatist şi în instituţiile sale (arătând impactul devastator al acestor defecte asupra familiilor şi comunităţilor) şi modul în care defectele respective contribuie la dezvoltarea unor corporaţii imense şi la o centralizare a puterii în stat. Creştinii trebuie să caute de urgenţă o nouă ordine economică bazată pe revelaţia biblică. O astfel de alternativă va fi prezentată într-un număr viitor al seriei Cambridge Papers.” (articolul integral aici)