Home

AREOPAGUS

Centrul de Educaţie Creştină şi Cultură Contemporană AREOPAGUS

Centrul Regional de Integrare Socială şi Dezvoltare Umană - CRIS-DU

HOME

DESPRE NOI

Bun Venit!

Valori și obiective

Istoric

Personal

Parteneri

Galerie Foto

Audio, Video

EVENIMENTE

DEPARTAMENTE

Areopagus

CRIS-DU

AIFT

Consiliere Biblică

Educație

Limbi străine

Bibliotecă

CONTACT

Calea Martirilor Nr. 104, Timisoara,

Timiş, 300774, Romania

Tel. UPC: +40-256-487485, +40-256-494381

www.areopagus.ro, office@areopagus.ro

PROGRAM DE FUNCȚIONARE

Relaţii cu publicul: Luni-Vineri: 9-15

Biblioteca: Luni-Vineri: 10-17

Centrul Areopagus - Google Maps Facebook Email

EDUCAȚIE

Stiinte politice si comunicare Repere in interpretarea Sfintei Scripturi

Seria de studii creştine Areopagus

2017

Christian Political Foundation for EuropeAceste articole au fost publicate cu sprijinul organizaţiei
Sallux | ECPM Foundation.



Jon Thompson - Crestinismul, adevaratul umanismJon Thompson, Creștinismul: adevăratul umanism

Rezumat: „Lucrarea de față susține că creștinismul este cea mai coerentă formă de umanism. Prin contrast, umanismul secular este dependent din punct de vedere istoric și filosofic de perspectiva creștină asupra ființei umane. Într-un studiu legat de originile, emergența și dezvoltarea umanismului secular, această lucrare explorează legătura istorică înainte de a examina unele dintre implicațiile care decurg din separarea valorilor umane de credința creștină.” (articolul integral aici)








David McIlroy - Alegeri infinite? Eliberandu-ne de icoana culturalaDavid McIlroy, ALEGERI INFINITE? Eliberându-ne de icoana culturală

Rezumat: „Cultura noastră înțelege alegerea ca fiind mijlocul prin care ne exprimăm libertatea și personalitatea, însă vede alegerea ca pe o varietate de opțiuni ale consumatorului. Suntem constrânși mereu să alegem, totuși rezultatul neașteptat este că lucrurile pe care le alegem nu au valoare proprie. Alegerile lui Dumnezeu au semnificație, implică angajamente, țin cont de relații și au un cost pe care îl plătește Însuși Dumnezeu. A răspunde cu credincioșie la alegerile lui Dumnezeu ne va conștientiza de faptul că alegerile noastre contează, că a alege bine înseamnă să îți iei angajamente, că alegerile noastre afectează pe cei din jurul nostru și că suntem pregătiți să ne asumăm costul alegerilor pe care le facem.” (articolul integral aici)





Glynn Harrison - Cine sunt eu astazi - Criza moderna a identitatiiGlynn Harrison, CINE SUNT EU ASTĂZI? Criza modernă a identității

Rezumat: „Niciodată n-a fost simplu să răspunzi la întrebarea „cine sunt eu?”, însă este tot mai greu să răspunzi la această întrebare datorită creșterii pluralismului social, a lumii care se schimbă tot mai repede și a accesului ușor la operații estetice. Confuzia care rezultă poate să submineze bunăstarea și să amenințe coeziunea socială. Perspectiva biblică asupra identității umane „dăruite” prin Cristos, folosită creativ în comunitățile relaționale, poate atenua aceste consecințe dăunătoare, poate apăra împotriva narcisismului și poate ajuta la cultivarea rezilienței personale.” (articolul integral aici)






2016

Christian Political Foundation for EuropeAceste articole au fost publicate cu sprijinul organizaţiei
Christian Political Foundation for Europe.



Caroline Eade - Promisiuni, promisiuniCaroline Eade, Promisiuni, promisiuni

Rezumat: „Toți facem promisiuni, fie că sunt promisiuni făcute familiei sau prietenilor, fie că sunt contracte sau legăminte. Companiile, guvernele și liderii internaționali fac promisiuni. Pare evident că o promisiune are o greutate morală. Cu toate acestea, toți facem înțelegeri în grabă, ne luăm prea multe angajamente sau uităm complet de ce am spus și astfel nu reușim să ne ținem de promisiunile făcute. La nivelul companiilor, este ușor uneori ca o promisiune să fie încălcată din motive financiare sau politice. Această lucrare explorează dintr-o perspectivă biblică felul în care facem promisiuni și oferă câteva sugestii cu privire la un mod corect de a face promisiuni.” (articolul integral aici)






David McIlroy - Legea dragosteiDavid McIlroy, Legea dragostei

Rezumat: „Biblia este clară cu privire la faptul că a-L iubi pe Dumnezeu presupune a-L asculta. A fi copii ai lui Dumnezeu presupune să căutăm să facem alegeri înțelepte cu privire la modul în care Dumnezeu vrea să trăim. Isus le poruncește urmașilor Săi să-L iubească pe Dumnezeu și pe aproapele lor. Pentru a vedea ce înseamnă acest lucru, urmașii Domnului Isus trebuie să ia în considerare ceea ce a revelat Dumnezeu în Tora despre ce înseamnă să-L iubești pe El și pe aproape, învățătura aceasta fiind împlinită, interpretată și exemplificată de Domnul Isus. Duhul Sfânt ne este dat pentru a ne ajuta să creștem în dragoste. Pentru a lua decizii înțelepte, trebuie să avem legea lui Dumnezeu în lăuntrul nostru, să medităm asupra ei cu ajutorul Duhului Sfânt. În cer, împlinirea voii lui Dumnezeu va fi a doua natură. Până atunci, meditarea la Cuvântul lui Dumnezeu este o parte indispensabilă pentru a discerne ceea ce înseamnă în practică să-L iubești pe Dumnezeu și pe aproape.” (articolul integral aici)



Julian Rivers: Redefinirea căsătoriei - argumente pentru prudențăJulian Rivers, Redefinirea căsătoriei - argumente pentru prudență

Rezumat: „Propunerea guvernului [britanic, n. tr.] de a introduce căsătoria între persoane de același sex pare să aibă la bază motive legate de egalitate, stabilitate și conveniență. Însă la o analiză mai amănunțită, aceste motive sunt incomplete, speculative și neconvingătoare. Conform definiției actuale, căsătoria asigură valoare egală bărbaților și femeilor, promovând totodată bunăstarea copiilor. În schimb, noua definiție a căsătoriei va pune negreșit la îndoială exclusivitatea, permanența și chiar natura sa sexuală. O astfel de redefinire a căsătoriei este un preț prea mare pentru o propunere care nu împlinește nicio nevoie legală practică.” (articolul integral aici)







Paul S Mills - Globalizarea si economia mondiala - in bogatie si in saracie, la bine si la rauPaul S Mills, GLOBALIZAREA ȘI ECONOMIA MONDIALĂ: În bogăție și în sărăcie, la bine și la rău?

Rezumat: „Globalizarea presupune transformarea lumii atât în bine, cât și în rău, deși acest lucru nu este nici nou, nici inevitabil. Globalizarea nu este în întregime vinovată de acuzațiile care i se aduc de obicei. Ea are potențialul de a reduce dramatic sărăcia globală și de a submina regimurile represive. Însă globalizarea aduce provocări statului național și omogenizează diverse culturi. E foarte posibil ca moștenirea ei cea mai trainică să fie înlesnirea răspândirii evangheliei.” (articolul integral aici)







John Coffey:  Eliberarea celor asupriti - Redescoperirea unei teologii biblice a eliberariiJohn Coffey, ELIBERAREA CELOR ASUPRIȚI: Redescoperirea unei teologii biblice a eliberării

Rezumat: „Eliberarea este unul dintre sloganurile politicii moderne și una dintre temele majore ale Bibliei. Exodul din robia egipteană a fost narațiunea fundamentală a poporului Israel, iar Domnul Isus și-a început lucrarea anunțând că a venit să „vestească prinșilor de război slobozenia.” Scriptura ne învață că Isus Cristos aduce răscumpărarea din robia păcatului, dar în același timp ne prezintă și eliberarea din forme materiale de asuprire. Acest articol explică felul în care tema biblică i-a inspirat pe revoluționarii moderni și aboliționiștii din secolul XIX, precum și pe exponenții moderni ai teologiei eliberării. Subliniind neajunsurile liberaționiștilor (vechi și noi), articolul precizează în concluzie că avem nevoie de o teologie holistă a eliberării care să abordeze diverse forme de robie spirituală, relațională și materială care sunt frecvente în secolul XXI.” (articolul integral aici)




Daniel Strange: Cobeligeranta si harul comun - Poate dusmanul dusmanului meu sa fie prietenul meuDaniel Strange, COBELIGERANȚA ȘI HARUL COMUN: Poate dușmanul dușmanului meu să fie prietenul meu?

Rezumat: „Cobeligeranța descrie activitatea creștinilor de a lucra împreună cu necreștinii pentru o cauză politică, economică sau culturală comună. Această lucrare explorează un argument biblic al legitimității cobeligeranței: doctrina „harului comun.” Deși harul comun oferă un fundament stabil pentru cobeligeranță, o astfel de activitate nu este evidentă, ci implică o reflectare atentă, discernământ și înțelepciune. ” (articolul integral aici)








2015

Christian Political Foundation for EuropeAceste articole au fost publicate cu sprijinul organizaţiei
Christian Political Foundation for Europe.



ESCATOLOGIA ȘI POLITICA: Ultimele lucruri despre care dorim să vorbim?Denis Alexander, Oameni îmbunătățiți sau o nouă creație?

Rezumat: „Îmbunătățirea implică acordarea de abilități corpului omenesc dincolo de abilitățile pe care credem că un om le posedă. Transumanismul este o filosofie influentă care se bazează pe autonomia umană și în cadrul căreia tehnologiile de îmbunătățire joacă un rol central. Această lucrare sintetizează transumanismul, descrie domeniul de acțiune al tehnologiilor curente de îmbunătățire și oferă o perspectivă creștină critică, prezentând strategia biblică pentru transformarea umană ca o alternativă obligatorie la proiectul transumanist.” (articolul integral aici)







Denis Alexander, Gene, determinism și Dumnezeu

Rezumat: „Această lucrare are trei scopuri. Primul este să ofere informații biologice care să ajute la interpretarea ultimelor descoperiri genetice. Al doilea este să argumenteze faptul că nu există nimic în genetica comportamentală care să submineze experiența profund umană a liberului arbitru. Al treilea scop este să arate că acea convingere ideo-creștină conform căreia omenirea a fost creată după chipul lui Dumnezeu constituie o bază fermă pentru libertatea umană și pentru valoarea absolută a fiecărui om, indiferent de situația lui genetică.” (articolul integral aici)







ESCATOLOGIA ȘI POLITICA: Ultimele lucruri despre care dorim să vorbim?John Wyatt, Eutanasia și sinuciderea asistată

Rezumat: „Argumentele aduse în favoarea legalizării eutanasiei și a sinuciderii asistate nu se mai focalizează pe suferința insuportabilă. În schimb, există o cerere crescută pentru alegerea și controlarea timpului și modului în care murim, dublată de îngrijorările cu privire la consecințele economice și sociale ale numărului crescut de persoane în vârstă și de persoane dependente. Sunt însă motive medicale, legale, sociale și teologice substanțiale pentru a contracara această tendință îndreptată spre sinucidere și eutanasie. Puternicul mit modern al individului autonom eșuează în a se potrivi cu realitatea izbitoare conform căreia omul este o ființă dependentă și relațională. Creșterea susținerii publice a uciderii asistate vine cu o provocare urgentă atât pentru profesiile medicale și juridice, cât și pentru creștini. Sunt creștinii capabili să trăiască împotriva curentului în mod practic pentru a demonstra faptul că viața umană e prețioasă, exprimând aceasta prin interdependența umană, angajamentul personal și împărțirea poverilor?” (articolul integral aici)


Julian Rivers, DINCOLO DE DREPTURI: Moralitatea limbajului drepturilor

Rezumat: „Lucrarea de față se referă la tendința actuală de a vorbi despre justiție în termenii drepturilor. Ea analizează materialul biblic și sugerează că în ciuda tendinței imorale a limbajului drepturilor, dreptu¬rile pot avea un rol important în identificarea anumitor aspecte legate de demnitatea umană. După ce vom face referire la Carta Drepturilor  din Marea Britanie, vom încheia cu trei strategii de raportare la drepturi.” (articolul integral aici)








ESCATOLOGIA ȘI POLITICA: Ultimele lucruri despre care dorim să vorbim?Sujit Sivasundaram, Unitate și diversitate: biserică, rasă și etnie

Rezumat: „Afirmarea diversității etnice poate conferi atât credinciosului, cât și bisericii locale un sentiment de coeziune și apartenență. Totuși, dacă etnia devine criteriul cel mai important în definirea identității, riscăm să marginalizăm minoritățile etnice. Scopul acestei lucrări este să evidențieze principiul unității și diversității în patru contexte: creștinul, biserica locală, biserica globală și biserica în societate. În fiecare caz, suntem îndemnați să celebrăm atât unitatea trăirii în Cristos, respectiv dispariția diferențelor etnice care decurge din aceasta, cât și diversitatea care decurge din respectarea diferențelor etnice dintre credincioși.” (articolul integral aici)






Colin Chapman, Răspunsuri creștine la islam, islamism și „terorismul islamic”

Rezumat: „De ce unii musulmani au devenit islamiști și unii islamiști au apelat la violență? Un rezumat al convingerilor de bază deținute într-o oarecare măsură de toți musulmanii este urmat de o explicare a felului în care islamiștii au dezvoltat aceste idei ca răspuns la diverse provocări (mai ales politice) ale lumii moderne. Această analiză ne aduce față în față cu ceea ce s-a numit „bătălia pentru sufletul islamului.”1 Doar în acest context putem sugera posibile răspunsuri ale creștinilor față de musulmani în general și față de islamiști în special.” (articolul integral aici)







2014

Christian Political Foundation for EuropeAceste articole au fost publicate cu sprijinul organizaţiei
Christian Political Foundation for Europe.



ESCATOLOGIA ȘI POLITICA: Ultimele lucruri despre care dorim să vorbim?Geoffrey Penn, ESCATOLOGIA ȘI POLITICA: Ultimele lucruri despre care dorim să vorbim?

Rezumat: „Creștinii nedreptățesc „politica” atunci când încearcă să se retragă de pe arena acesteia sau când folosesc puterea politică pentru a domina societatea. În același fel, creștinii înțeleg greșit „escatologia” atunci când se focalizează excesiv pe dezbateri despre cronologia evenimentelor din vremurile din urmă, ignorând însă escatologia la nivel practic. În fiecare dintre aceste cazuri sunt neglijate scopul escatologiei biblice – acela de a provoca prioritățile și relațiile cotidiene prin critică, speranță și re-aranjare – și implicațiile politice ale Împărăției prezente și viitoare a lui Dumnezeu. O înțelegere mai largă a politicii și escatologiei afirmă faptul că orice facem are semnificație înaintea lui Dumnezeu și în lumina viitorului.” (articolul integral aici)



Robert White, O PROBLEMĂ ARZĂTOARE: Preocuparea creştinilor faţă de mediul înconjurător

Rezumat: „Dumnezeu a creat lumea, iar apoi a descris-o ca fiind o lucrare bună şi a dat omenirii responsabilitatea de a avea grijă de ea. Însă păcatul omenirii a distrus creaţia lui Dumnezeu, iar abuzul nostru nesăbuit asupra mediului înconjurător duce la modificări climatice la nivel global. Dacă încălzirea globală va rămâne o problemă neglijată, ea va duce la pierderi economice în întreaga lume, la suferinţă şi moarte pe scară largă – în special în rândurile celor săraci şi marginalizaţi care nu pot face faţă schimbărilor rapide. Modul în care răspundem reprezintă un test al ascultării faţă de Creatorul nostru şi al dedicării noastre în a purta de grijă aproapelui nostru.” (articolul integral aici)





ESCATOLOGIA ȘI POLITICA: Ultimele lucruri despre care dorim să vorbim?Michael Ovey, DINCOLO DE EXAMINAREA CRITICĂ? Minorități, majorități şi tirania post-modernă

Rezumat: „Acest document analizează modul în care două argumente – supremaţia majorităţii şi amoralitatea puterii – ar putea plasa unele forme de exercitare a puterii în afara unei examinări critice. Articolul readuce în discuţie conceptul de „tiranie” folosit de unii creştini din primele secole şi bazele sale biblice, susţinând că un concept extins de tiranie ajută la analiza şi opoziţia corespunzătoare faţă de anumite perspective contemporane – perspective care Îl înlocuiesc pe Dumnezeu ca Suzeran în raport cu statul, biserica, familia şi persoana individuală. Abordarea propusă asigură faptul că astfel de exerciţii de putere nu se sustrag unei examinări critice.” (articolul integral aici)





Michael şi Auriel Schluter, COOPERAREA DINTRE BĂRBAT ȘI FEMEIE: Câteva implicaţii ale planului lui Dumnezeu pentru societate

Rezumat: „În relaţiile contemporane între femei şi bărbaţi există multă tensiune şi nefericire. Nu acesta a fost planul iniţial al lui Dumnezeu. Bărbatul şi femeia nu au fost meniţi să fie separaţi sau să concureze, ci să coopereze. În pofida tensiunilor provocate de Cădere, cooperarea între femei şi bărbaţi creează oportunităţi extraordinare, deoarece bărbaţii şi femeile au fost creaţi să fie interdependenţi. Trăsăturile distinctive ale fiecărui gen sunt subliniate de personajele masculine şi feminine evidenţiate în mod pozitiv de-a lungul naraţiunii biblice. Într-o lume căzută, cooperarea dintre femei şi bărbaţi poate fi susţinută printr-o cultură bazată mai degrabă pe dedicare faţă de familii şi comunităţi formate din bărbaţi şi femei, şi nu pe focalizare asupra drepturilor individuale. Aceasta presupune o re-organizare a multor domenii din viaţa publică şi privată: de exemplu, luarea deciziilor guvernamentale şi organizaţionale la nivel local, schimbarea mentalităţii cu privire la programul lung de muncă şi întoarcerea la „modestie”.” (articolul integral aici)


ESCATOLOGIA ȘI POLITICA: Ultimele lucruri despre care dorim să vorbim?John Coffey, Mitul toleranței seculare

Rezumat: „Renaşterea violenței religioase la începutul secolului al XXI-lea a consolidat mitul toleranței seculare - ideea că în timp ce persoanele religioase sunt instinctiv intolerante, toleranța există în mod natural în mintea persoanelor seculare. Această lucrare contestă acest mit. Ea sugerează că persoanele seculare nu sunt imune la tentația de a-i persecuta și de a-i defăima pe alții și susține că Evanghelia creștină a încurajat creşterea  toleranței religioase.” (articolul integral aici)







Michael Ovey, ARE NEVOIE ATENA DE IERUSALIM? Un context creștin pentru gândirea seculară

Rezumat: „Este oare mai bine ca gândirea creștină să fie izolată de gândirea seculară sau să fie dependentă de ea? Această lucrare vine să argumenteze că niciuna din variante nu este bună, ci dimpotrivă gândirea creștină poate să beneficieze de contribuțiile autentice ale gândirii seculare și, pentru a realiza acest lucru, trebuie să așeze gândirea seculară în contextul doctrinei creației și mântuirii, atât pentru a o evalua, cât și pentru a-i păstra coerența. Acest proces poate fi ilustrat prin gândirea seculară a lui Baudrillard: afirmația sa că trăim într-o societate dominată de „imagine” oferă o înțelegere mai profundă a idolatriei actuale din cultura noastră.” (articolul integral aici)





2013

Aceste articole au fost publicate cu sprijinul organizaţiei
European Christian Political Foundation.



Michael Schluter, Relaţionismul: În căutarea unei viziuni biblice asupra societăţii

Rezumat: „Acest articol redă istoria cercetărilor mele de-a lungul ultimilor douăzeci de ani în vederea găsirii unei paradigme sociale alternative care să fie mai aproape de normele biblice decât capitalismul democrat sau economia socialistă de piaţă. Învățăturile biblice pe această temă se găsesc în legea Vechiului Testament, prin care Dumnezeu oferă un cadru normativ pentru societatea israelită. Domnul Isus spune că Legea este strâns legată de porunca dublă prin care se cere să-L iubești pe Dumnezeu și să-ți iubești aproapele. Dragostea nu este un termen ce ține de domeniul economic sau financiar, ci este limbajul relațiilor – de aici, termenul de relaționism. Principiile legii biblice, interpretate în termeni relaționali, oferă o bază coerentă pentru politica publică și pentru deciziile personale legate de viață. Relaționismul este aşadar cu adevărat promițător în ceea ce priveşte realizarea unei reforme ample a societății, cu condiția ca el să nu fie separat de înrădăcinarea sa în revelația biblică.” (articolul integral aici)


Michael Schluter, Rădăcinile: normă biblică sau anacronism cultural?

Rezumat: „La sfârșitul secolului al XX-lea, societatea vestică apreciază mobilitatea individuală la fel de mult ca altele în istorie. În trecut, creștinii nu s-au îndoit că mobilitatea este dezirabilă. Dimpotrivă, Noul Testament pare să susțină o perspectivă care nu ține mult la o anumită localizare geografică și îi îndeamnă pe creștini să-și găsească rădăcinile în Cristos și în părtășia credincioșilor. Vechiul Testament pare să arate însă că a avea „rădăcinile” într-un loc anume este important pentru identitatea personală și stabilitatea socială. Studiul de faţă urmăreşte să arate că perspectivele Vechiului și Noului Testament asupra rădăcinilor sunt compatibile. Creştinii trebuie să păstreze tensiunea ce rezultă din recunoaşterea importanţei rădăcinilor în viaţa lor personală (respectiv în politicile publice) şi recunoaşterea, în acelaşi timp, a faptului că Domnul Isus le poate cere oricând să-şi lase casa şi chiar familia şi să Îl urmeze.” (articolul integral aici)



Paul Mills, Marea criză financiară: O diagnoză biblică

Rezumat: „Tendinţa autodistructivă a sistemului financiar bazat pe împrumut a fost evidenţiată în câteva articole anterioare publicate în seria Cambridge Papers. Această lecţie ne este predată încă o dată, sub forma unui act de răzbunare, de către actuala criză financiară. Având drept obiectiv diagnosticarea situaţiei prezente, lucrarea de faţă sintetizează învăţătura biblică despre datorie, dobândă şi finanţe; totodată, articolul de faţă explică dintr-o perspectivă relaţională ceea ce se întâmplă şi propune, ca aplicaţii, soluţii practice pentru creştini, biserică şi societate.” (articolul integral aici)






John Coffey, Secularizarea: Este ea inevitabilă?

Rezumat: „Mult timp s-a crezut că secularizarea este inevitabil un produs al modernizării şi că naşterea ştiinţei moderne, pluralismul şi focalizarea pe consum reprezintă drumul sigur înspre declinul religiei. Acest mit al secularizării a funcţionat ca o „naraţiune dominantă”, modelând modul în care privim lumea; totodată, el a mărit încrederea în sine a generaţii întregi de oameni neinteresaţi de credinţă, lăsându-i pe credincioşi să se simtă condamnaţi şi depăşiţi. Cu toate acestea, în ultimii ani, diverşi sociologi ai religiei au devenit din ce în ce mai sceptici cu privire la teoria tradiţională a secularizării. Această lucrare explică de ce stau lucrurile în acest fel şi adresează creştinilor provocarea de a nu ceda în faţa pesimismului cultural.” (articolul integral aici)




Paul Mills, Credință versus prudență? Creştinii şi siguranţa financiară

Rezumat: „Această lucrare este prima dintr-o serie de două lucrări care abordează managementul financiar din perspectivă creştină. Autorul analizează tensiunea existentă în învăţătura biblică, încurajând practicarea credinţei personale şi totodată manifestarea unei atitudi de prudenţă cu privire la bogăţie. De asemenea, sunt abordate câteva chestiuni practice implicate în determinarea nivelului adecvat de economisire şi asigurare. Al doilea articol, Investing as a Christian (Cambridge Papers, iunie 1996), abordează meritele etice relative ale diversităţii de instrumente de economisire disponibile, incluzând conturi bancare, acţiuni, fonduri de pensii şi locuinţe.” (articolul integral aici)



Michael Schluter, Este capitalismul falimentar din punct de vedere moral? Cinci defecte de ordin moral şi consecinţele lor sociale

Rezumat: „Mulţi creştini acceptă capitalismul ca fiind în ansamblu compatibil cu învăţătura biblică. Succesul economic al acestuia pare să justifice atribuirea originilor sale teologiei creştine. 3 Această încredere în capitalism drept cel mai bun sistem economic existent reflectă însă eşecul creştinilor în a recunoaşte faptul că această concepţie este una dintre forţele principale ce duc la decăderea socială şi morală în societăţile occidentale. Acest articol va sublinia cinci defecte prezente în fundamentele filozofice ale capitalismului corporatist şi în instituţiile sale (arătând impactul devastator al acestor defecte asupra familiilor şi comunităţilor) şi modul în care defectele respective contribuie la dezvoltarea unor corporaţii imense şi la o centralizare a puterii în stat. Creştinii trebuie să caute de urgenţă o nouă ordine economică bazată pe revelaţia biblică. O astfel de alternativă va fi prezentată într-un număr viitor al seriei Cambridge Papers.” (articolul integral aici)

English Romana